Întrebări frecvente

Potrivit art. 224 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, următoarele categorii de persoane sunt asigurate fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS):

1. copiii până la vârsta de 18 ani, precum și tinerii de la 18 la 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, și celelalte situații asimilate prevăzute de lege;
2. tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului;
5. persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
6. bolnavii cu afecțiuni oncologice beneficiari de programe naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni, în condițiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului;
7. femeile însărcinate și lăuzele;
8. persoanele aflate în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, precum și, în condițiile legii, persoanele aflate în concedii medicale acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, pentru indemnizațiile care nu sunt supuse contribuției;
10. persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum și celelalte persoane private de libertate ori aflate în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei, în condițiile legii;
12. persoanele reținute, arestate sau deținute în centrele de reținere și arestare preventivă, străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și victimele traficului de persoane aflate în procedurile de stabilire a identității;
14. pensionarii, pentru veniturile din pensii pentru care nu există obligația plății contribuției – în prezent, pensiile de până la 3.000 lei lunar inclusiv;
15. cetățenii români victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
17. voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în condițiile legii;
18. prestatorii casnici care utilizează și preschimbă în bani cel puțin 85 de tichete de activități casnice, în condițiile legii;
19. donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani, în condițiile legii.

Ce s-a schimbat de la 1 august 2025

Prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, mai multe categorii care erau asigurate fără plata contribuției au trecut în categoria asiguraților cu plata contribuției:

• Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei lunar datorează CASS de 10%, calculată asupra părții din pensie care depășește 3.000 lei; contribuția se reține la sursă de instituția care plătește pensia.
• Soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate, nu mai sunt asigurați fără plata contribuției (calitatea de asigurat în această formă a încetat la 1 septembrie 2025). Persoana asigurată poate opta să plătească pentru aceștia contribuția, prin Declarația unică; contribuția este de 10% aplicată asupra valorii a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la 1 ianuarie a anului.
• Persoanele aflate în concediu de acomodare sau în concediu pentru creșterea copilului, beneficiarii legilor speciale (Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 51/1993, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, Legea nr. 44/1994, Legea nr. 309/2002, Legea nr. 341/2004), beneficiarii indemnizației de șomaj și cei ai venitului minim de incluziune sunt asigurați cu plata contribuției, reținută la sursă din drepturile pe care le primesc.
• Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, alții decât cei cu afecțiuni oncologice, care nu realizează venituri, beneficiază de serviciile, medicamentele și dispozitivele medicale acordate în cadrul programelor, până la vindecare.

Întrebările de mai jos privesc aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare (OUG nr. 158/2005). Răspunsurile au fost actualizate potrivit legislației în vigoare.

Cum se finanțează concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate?

Indemnizațiile se plătesc din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), din sumele distribuite fondului din contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), din contribuția persoanelor asigurate pe bază de contract și, după caz, de la bugetul de stat. Veniturile și cheltuielile pentru concedii și indemnizații se prevăd distinct în bugetul FNUASS.

Temei legal: art. 4 din OUG nr. 158/2005; art. 220⁶ alin. (4) lit. d) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).

Unde se declară și se plătește contribuția?

Contribuția asiguratorie pentru muncă se declară și se plătește de angajator la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), lunar, prin Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (formularul 112). Casa de asigurări de sănătate nu încasează această contribuție.

Temei legal: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) – Titlul V, capitolul IX „Contribuția asiguratorie pentru muncă” și art. 147.

Obligațiile se declară pe angajator sau pe fiecare sursă de finanțare?

Obligațiile se declară de fiecare angajator, nu pe surse de finanțare sau pe tipuri de activitate. Instituțiile care au mai multe surse de finanțare pentru cheltuielile de personal (de exemplu, primăriile sau unitățile medico-sociale) nu depun declarații separate pentru fiecare sursă.

Ce condiție trebuie îndeplinită pentru a primi indemnizație de concediu medical?

Dreptul la concedii și indemnizații este condiționat, ca regulă generală, de un stagiu minim de cotizare de 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă certificatul de concediu medical. Legea prevede și situații în care acordarea indemnizației nu este condiționată de îndeplinirea stagiului minim.

Temei legal: art. 7 din OUG nr. 158/2005.

Ce zile de concediu medical plătește angajatorul și ce se suportă din FNUASS?

În cazul incapacității temporare de muncă cauzate de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, indemnizația se suportă astfel:

• de angajator – pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă;
• din bugetul FNUASS – începând cu a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă.

Regula se aplică tuturor angajatorilor, indiferent de numărul de salariați.

Temei legal: art. 12 din OUG nr. 158/2005; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025, aprobată cu modificări prin Legea nr. 64/2026.

Cât este indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă?

Începând cu 1 august 2025, cu excepția episoadelor de boală începute înainte de această dată, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se stabilește prin aplicarea asupra bazei de calcul a următoarelor procente:

Procentul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în funcție de durata concediului

Durata concediului medical	Procent din baza de calcul
până la 7 zile	55%
între 8 și 14 zile	65%
15 zile sau mai mult	75%
boli cardiovasculare prevăzute la art. 13 alin. (3) lit. a), indiferent de durată	75%

Pentru afecțiunile prevăzute la art. 17 alin. (2) din OUG nr. 158/2005 (de exemplu, tuberculoză, SIDA, neoplazii, boli infectocontagioase din grupa A și urgențe medico-chirurgicale), cuantumul este de 100% din baza de calcul.

Durata se socotește pentru întregul episod de boală: certificatul inițial împreună cu certificatele „în continuare”.

Temei legal: art. 17 din OUG nr. 158/2005, modificat prin art. IX din Legea nr. 141/2025.

Cum recuperează angajatorul sumele plătite care se suportă din FNUASS?

Indemnizațiile plătite de angajator salariaților, care potrivit legii se suportă din FNUASS, se recuperează de la casa de asigurări de sănătate, din creditele bugetare prevăzute cu această destinație.

1. Pregătiți documentele. Cererea de restituire (anexa nr. 10 la norme), centralizatorul certificatelor de concediu medical (anexa nr. 1 la norme) și certificatele de concediu medical, în forma prevăzută de norme. Modelele se găsesc în secțiunea de formulare pentru angajatori.
2. Depuneți cererea la casa de asigurări de sănătate. Cererea se depune la registratură, pe hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanță, în termenul prevăzut la art. 40 din OUG nr. 158/2005.
3. Verificarea și plata. Casa de asigurări verifică legalitatea și conformitatea certificatelor; sumele aferente certificatelor care nu îndeplinesc condițiile se resping la plată, iar sumele certe și exigibile se plătesc în limita creditelor bugetare aprobate.

Temei legal: art. 38 și art. 40 din OUG nr. 158/2005; Normele de aplicare a OUG nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare.

Ce contribuții sociale se datorează asupra indemnizației de concediu medical?

Contribuțiile sociale datorate asupra indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate se stabilesc potrivit Codului fiscal (Legea nr. 227/2015), Titlul V „Contribuții sociale obligatorii”. Asupra indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se datorează contribuția de asigurări sociale (CAS) și impozitul pe venit; nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Pentru situații concrete, vă recomandăm să vă adresați compartimentului de specialitate al casei de asigurări de sănătate sau ANAF.

Valoarea medicamentelor din lista de medicamente de care beneficiază asigurații, prescrise pentru tratamentul afecțiunilor persoanelor prevăzute de legile speciale, se suportă din FNUASS, la nivelul prețului de referință, în condițiile contractului-cadru.

Cine sunt beneficiarii legilor speciale

Sunt avute în vedere persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin:

• Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
• Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945–1989;
• Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000;
• Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată;
• Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961;
• Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 și a revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004.

Toate actele normative de mai sus se aplică cu modificările și completările ulterioare.

Cum se acordă medicamentele

• medicamentele se prescriu de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate, cu respectarea regulilor de prescriere din contractul-cadru și din normele de aplicare;
• casa de asigurări de sănătate suportă contravaloarea medicamentelor la nivelul prețului de referință, în limitele și pentru sublistele stabilite prin contractul-cadru și norme;
• calitatea de beneficiar al legii speciale se dovedește cu documentele care atestă încadrarea în categoria respectivă.

În prezent se aplică Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, și normele de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1.857/441/2023, cu modificările și completările ulterioare. De la 1 august 2025, beneficiarii legilor speciale nu mai sunt asigurați fără plata contribuției: contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă din drepturile bănești acordate prin aceste legi.

Pentru situația dumneavoastră concretă, vă recomandăm să vă adresați medicului prescriptor sau casei de asigurări de sănătate.

Temei legal: art. 224 alin. (1⁴) lit. b) și art. 244 alin. (2) din Legea nr. 95/2006; Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 și Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1.857/441/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit Legii nr. 95/2006 și normelor aprobate prin Ordinul președintelui CNAS nr. 1549/2018, calitatea de asigurat se dovedește prin:

• cardul național de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele cărora li s-a emis;
• verificarea electronică efectuată de furnizorul de servicii medicale, pe baza codului numeric personal (CNP) sau a codului de identificare, în aplicația pusă la dispoziție de CNAS;
• adeverința de asigurat cu valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză cardul național din motive religioase sau de conștiință;
• adeverința de asigurat eliberată de casa de asigurări de sănătate, până la obținerea cardului sau atunci când verificarea electronică nu confirmă încă situația dumneavoastră, dacă îndepliniți condițiile legale. Această adeverință este valabilă 30 de zile lucrătoare de la eliberare.

Pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani nu este necesară adeverință de asigurat.

Când și cum obțineți adeverința de asigurat

Adeverința se eliberează, la cerere, de casa de asigurări de sănătate în evidența căreia vă aflați, de exemplu la începerea unei activități salariale sau după depunerea Declarației unice pentru veniturile din activități independente, dacă situația dumneavoastră nu apare încă în sistemul informatic. Prezentați actul de identitate valabil și documentul care dovedește situația (adeverința de la angajator, respectiv declarația depusă).

Documente pentru categoriile asigurate fără plata contribuției

• Tinerii de 18–26 de ani (elevi, ucenici, studenți): act de identitate valabil și documentul care atestă calitatea de elev, ucenic sau student; absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, documentul care atestă absolvirea.
• Persoanele cu handicap: act de identitate valabil și certificatul de încadrare într-un grad de handicap.
• Bolnavii cu afecțiuni oncologice incluse în programele naționale de sănătate: act de identitate valabil și adeverința medicală eliberată de medicul curant.
• Femeile însărcinate și lăuzele: act de identitate valabil și adeverința medicală; pentru lăuze, și certificatul de naștere al copilului.
• Pensionarii: act de identitate valabil și documentul de plată a pensiei sau adeverința eliberată de instituția plătitoare a pensiei.

Pentru persoanele asigurate cu plata contribuției prin reținere la sursă (beneficiarii indemnizației de șomaj, ai indemnizației pentru creșterea copilului sau ai legilor speciale), documentele justificative sunt decizia sau adeverința instituției care plătește drepturile, respectiv documentele care atestă încadrarea în legea specială.

Temei legal: art. 223 alin. (1) din Legea nr. 95/2006; art. 7–9 și art. 11 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul președintelui CNAS nr. 1549/2018, cu modificările ulterioare.

Drepturile asiguraților

Asigurații au dreptul la un pachet de servicii de bază, în condițiile Legii nr. 95/2006 și ale contractului-cadru. Asigurații au dreptul:

1. să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum și casa de asigurări de sănătate la care se asigură;
2. să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, suportând cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate;
3. să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia, cu excepția situațiilor prevăzute în contractul-cadru;
4. să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu;
5. să li se ramburseze, în condițiile contractului-cadru, cheltuielile efectuate în perioada spitalizării pentru medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți;
6. să efectueze controale profilactice, în condițiile stabilite prin contractul-cadru;
7. să beneficieze de servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
8. să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și în spitale aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
9. să beneficieze de servicii medicale de urgență;
10. să beneficieze de unele servicii de asistență stomatologică;
11. să beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare;
12. să beneficieze de dispozitive medicale;
13. să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;
14. să li se garanteze confidențialitatea datelor, în special în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul;
15. să aibă dreptul la informație în cazul tratamentelor medicale;
16. să beneficieze de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii.

Obligațiile asiguraților

Pentru a beneficia de aceste drepturi, asigurații au următoarele obligații:

1. să se înscrie pe lista unui medic de familie;
2. să anunțe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
3. să se prezinte la controalele profilactice și periodice stabilite prin contractul-cadru;
4. să anunțe, în termen de 15 zile, medicul de familie și casa de asigurări de sănătate asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asigurați;
5. să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului;
6. să aibă o conduită civilizată față de personalul medico-sanitar;
7. să achite contribuția datorată fondului și suma reprezentând coplata sau contribuția personală, în condițiile legii;
8. să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat.

Ce servicii primesc persoanele care nu fac dovada calității de asigurat

Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale în cadrul unui pachet minimal, stabilit prin contractul-cadru, care cuprinde:

• servicii pentru urgențele medico-chirurgicale și pentru bolile cu potențial endemo-epidemic;
• monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei;
• servicii de planificare familială;
• servicii de prevenție și activități de asistență medicală comunitară.

Temei legal: art. 230 alin. (2), art. 231 și art. 232 alin. (1) din Legea nr. 95/2006; Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) vă dă dreptul la serviciile medicale devenite necesare în timpul unei șederi temporare într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Confederația Elvețiană sau în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Cardul se eliberează, la cerere, persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.

1. Completați cererea. Modelul cererii este atașat mai jos. Completați-o, semnați-o și verificați corectitudinea datelor, în special a adresei.
2. Depuneți cererea la casa de asigurări de sănătate. Cererea se depune în scris la sediul casei de asigurări de sănătate în evidența căreia vă aflați, împreună cu actul de identitate (original și copie) și, dacă este cazul, cu documentele care dovedesc calitatea de asigurat.
3. Primiți cardul. Cardul se emite în cel mult 7 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

Termen de eliberare

cel mult 7 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii

Valabilitate

2 ani de la data emiterii

Cost

gratuit pentru asigurat – costul se suportă din FNUASS

Temei legal: Legea nr. 95/2006, Titlul IX „Cardul european și cardul național de asigurări sociale de sănătate”; Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Răspunsurile de mai jos privesc acordarea și verificarea certificatelor de concediu medical, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare (OUG nr. 158/2005), și normelor sale de aplicare. Textul reflectă legislația în vigoare la 4 octombrie 2026.

Cum se compensează concediul pentru sarcină cu cel pentru lăuzie?

Durata totală

126 de zile calendaristice

Repartizare de principiu

63 de zile înainte de naștere și 63 de zile după naștere

Concediu de lăuzie obligatoriu

cel puțin 42 de zile calendaristice

Cuantumul indemnizației

85% din baza de calcul

Cele două concedii se pot compensa între ele, la recomandarea medicului și în funcție de opțiunea beneficiarei, cu condiția ca durata concediului de lăuzie să fie de cel puțin 42 de zile. Prin urmare, concediul pentru sarcină nu poate depăși 84 de zile.

Medicul care eliberează certificatul răspunde de respectarea acestor condiții, iar certificatele pot fi verificate de casa de asigurări de sănătate. Pentru situații particulare (de exemplu, nașterea după epuizarea concediului pentru sarcină), vă recomandăm să vă adresați casei de asigurări de sănătate.

Temei legal: art. 23–25 din OUG nr. 158/2005; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Ce se întâmplă dacă certificatul „în continuare” nu urmează imediat celui eliberat la externare?

Certificatul „în continuare” este certificatul care prelungește un concediu medical anterior, neîntrerupt, pentru aceeași afecțiune. Dacă între cele două concedii există o întrerupere, noul certificat nu mai poate fi considerat „în continuare”.

Dacă întreruperea se datorează unei erori de completare (de exemplu, a datei de sfârșit a concediului acordat la externare), certificatul se corectează de medicul care l-a eliberat:

• fie prin modificarea rubricii greșite, confirmată prin semnătura și parafa medicului, cu mențiunea datei la care s-a făcut modificarea;
• fie prin eliberarea unui duplicat, la care se atașează formularul inițial, anulat.

Certificatele pentru perioade anterioare datei prezentării la medic se pot elibera numai în situațiile prevăzute expres de normele de aplicare.

Temei legal: Instrucțiunile privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020, cu modificările și completările ulterioare; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Cine verifică din punct de vedere medical concediile medicale?

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și casele de asigurări de sănătate controlează certificatele de concediu medical. Controlul cuprinde:

• analiza documentelor medicale care au stat la baza eliberării certificatului;
• verificarea respectării condițiilor legale privind durata concediului;
• verificarea corectitudinii completării certificatului.

Certificatele care nu respectă condițiile legale se transmit structurilor de expertiză medicală a capacității de muncă, pentru reevaluare. Dacă se constată încălcarea prevederilor legale, asiguratul nu beneficiază de indemnizație pentru concediul respectiv, iar medicul poate răspunde disciplinar în fața colegiului medicilor.

Pentru persoanele care au încheiat contract de asigurare pentru concedii și indemnizații, indemnizațiile se plătesc de casa de asigurări de sănătate, care verifică certificatele depuse în vederea plății.

Temei legal: art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 64/2026; art. 1 alin. (2) și art. 36 din OUG nr. 158/2005.

Cum se codifică diagnosticul pe certificatul de concediu medical?

Diagnosticul se înscrie în caractere numerice, potrivit Clasificării internaționale a maladiilor, revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății (CIM-10) – Lista cu 999 coduri de boală.

Pentru concediul de maternitate de 126 de zile calendaristice se utilizează codul de indemnizație 08 – „Sarcină și lăuzie”.

Temei legal: Instrucțiunile privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1.192/745/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru câte zile se acordă concediul medical în caz de urgență medico-chirurgicală?

• Dacă urgența nu impune internarea, medicul care a asistat urgența poate acorda concediu medical pentru cel mult 5 zile calendaristice; dacă incapacitatea temporară de muncă persistă, concediul poate fi prelungit în condițiile normelor de aplicare.
• La externarea din spital se poate acorda concediu medical de 1–7 zile calendaristice, iar în cazuri speciale, de până la 21 de zile calendaristice.
• Pentru urgențele medico-chirurgicale, indemnizația se acordă fără condiția stagiului minim de asigurare și se calculează prin aplicarea procentului de 100% asupra bazei de calcul.

Temei legal: art. 7 și art. 17 alin. (2) din OUG nr. 158/2005; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Poate medicul specialist din ambulatoriu să prelungească direct concediul acordat la externare?

Da. Prelungirea concediului medical acordat la externare se poate face de medicul curant din ambulatoriul de specialitate, în etape succesive, în limitele de durată stabilite de normele de aplicare.

Temei legal: normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Ce se întâmplă când concediul medical depășește 90 de zile?

• Începând cu a 91-a zi, concediul medical se poate prelungi până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
• Durata concediului pentru incapacitate temporară de muncă este, de regulă, de cel mult 183 de zile într-un interval de un an; pentru anumite afecțiuni, legea prevede durate mai mari.
• În situații temeinic justificate, medicul expert al asigurărilor sociale poate aproba prelungirea concediului peste 183 de zile, cu cel mult 90 de zile.

Medicul curant stabilește, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, programul de recuperare a capacității de muncă. Etapele acestuia se consemnează în documentele medicale (referatul medical și scrisoarea medicală sau biletul de externare).

Temei legal: art. 13 și 14 din OUG nr. 158/2005; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Când poate fi refuzată plata unui certificat de concediu medical?

Plata indemnizației poate fi refuzată, de exemplu, atunci când:

• nu este îndeplinit stagiul minim de asigurare de 6 luni în ultimele 12 luni, în afara excepțiilor prevăzute de lege;
• certificatul nu respectă condițiile legale privind durata concediului sau modul de completare;
• în urma controlului se constată că certificatul a fost eliberat cu încălcarea prevederilor legale;
• indemnizația este solicitată după expirarea termenului de 90 de zile de la data la care beneficiarul era în drept să o solicite.

Temei legal: art. 7 și art. 40 din OUG nr. 158/2005; art. I din OUG nr. 91/2025.

Răspunsurile de mai jos privesc aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare (OUG nr. 158/2005). Textul reflectă legislația în vigoare la 4 octombrie 2026.

Ce contribuție finanțează concediile medicale ale salariaților?

Din anul 2018, contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajatori a fost înlocuită de contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM). Angajatorii datorează CAM în cotă de 2,25%, aplicată asupra câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor.

Dreptul salariaților la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate este condiționat de plata contribuției asiguratorii pentru muncă.

Temei legal: art. 220¹–220⁴ din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015); art. 3 din OUG nr. 158/2005.

Se pot asigura pentru concedii medicale persoanele care nu sunt salariate?

Da. Persoanele fizice care nu sunt asigurate obligatoriu pentru concedii și indemnizații se pot asigura pe bază de contract de asigurare încheiat cu casa de asigurări de sănătate.

• contribuția este de 1%, aplicată asupra venitului lunar ales și înscris în contract;
• contractul produce efecte de la data înregistrării și nu se poate încheia retroactiv;
• contribuția se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează;
• indemnizațiile se plătesc direct de casa de asigurări de sănătate.

Temei legal: art. 1 alin. (2), art. 3 și art. 36 din OUG nr. 158/2005; Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).

Este obligatorie asigurarea pentru concedii și indemnizații?

Asigurarea este obligatorie pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 158/2005 – în principal, salariații și persoanele asimilate acestora –, pentru care angajatorul datorează contribuția asiguratorie pentru muncă.

Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), asigurarea este facultativă și se realizează prin contract de asigurare. Asociații și administratorii care nu au calitatea de salariați se pot asigura în aceste condiții.

Temei legal: art. 1 și art. 3 din OUG nr. 158/2005.

Ce documente sunt necesare pentru încheierea contractului de asigurare?

• cererea de încheiere a contractului de asigurare;
• actul de identitate, în copie;
• Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212), după caz;
• declarația pe propria răspundere.

Contractul se poate încheia la data la care persoana dorește să se asigure și produce efecte de la data înregistrării, fără a putea avea efect retroactiv.

Temei legal: art. 1 alin. (2) din OUG nr. 158/2005; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Poate fi venitul asigurat mai mic decât salariul minim?

Nu. Venitul lunar ales și înscris în contractul de asigurare nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară și se încadrează în limitele prevăzute de lege. Contribuția de 1% se calculează asupra acestui venit.

Temei legal: art. 3 din OUG nr. 158/2005.

Cine stabilește stagiul de asigurare și indemnizația și cine o plătește?

Stagiul minim

6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical

Salariați

angajatorul stabilește stagiul și cuantumul indemnizației și o plătește

Persoane asigurate prin contract

casa de asigurări de sănătate stabilește și plătește indemnizația

Stagiul minim nu este necesar, între altele, pentru urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA și risc maternal.

Pentru incapacitatea temporară de muncă, în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027:

• prima zi de concediu medical nu se plătește; ea se consideră perioadă de concediu medical și se ia în calcul la stagiul de asigurare;
• angajatorul suportă indemnizația pentru zilele 2–6 de incapacitate temporară de muncă;
• indemnizația se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) începând cu ziua a 7-a.

Începând cu 18 mai 2026, pentru același episod de boală, indemnizația se diminuează o singură dată, indiferent de numărul certificatelor „în continuare”. Începând cu 1 iunie 2026, diminuarea nu se aplică concediilor pentru sarcină și lăuzie, pentru risc maternal și pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, certificatelor acordate pacienților internați și beneficiarilor programelor naționale de sănătate, în condițiile legii.

Temei legal: art. 7 și art. 12 din OUG nr. 158/2005; art. II din OUG nr. 91/2025, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 64/2026.

Care este baza de calcul a indemnizației și există un plafon?

Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, venituri pe baza cărora s-a datorat contribuția. Veniturile luate în calcul se plafonează la 12 salarii minime brute pe țară lunar.

Pentru persoanele asigurate prin contract, baza de calcul se stabilește pe baza veniturilor lunare asigurate, înscrise în contract.

Temei legal: art. 10 din OUG nr. 158/2005.

Cum se determină media zilnică dacă în perioada de calcul există concedii fără plată?

Media zilnică a bazei de calcul se determină ca raport între suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a datorat contribuția și numărul total de zile de stagiu de asigurare din aceeași perioadă. Zilele de concediu fără plată, pentru care nu s-a datorat contribuția, nu se iau în calcul.

Temei legal: art. 10 din OUG nr. 158/2005; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Ce bază de calcul se folosește pentru certificatele „în continuare”?

Pentru certificatele „în continuare” se folosește media zilnică a bazei de calcul stabilită la data acordării certificatului inițial, adică la momentul producerii riscului.

Temei legal: art. 10 din OUG nr. 158/2005; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Cu ce procent se plătesc concediile medicale?

Concediile medicale pentru urgențe medico-chirurgicale (cod de indemnizație 06) se plătesc cu 100% din baza de calcul. Pentru celelalte situații, procentul aplicat depinde de tipul concediului și, pentru incapacitatea temporară de muncă, de durata acestuia.

Procentul aplicat asupra bazei de calcul, pentru episoadele de boală începute la 1 august 2025 sau ulterior

Situația	Procent
Incapacitate temporară de muncă – concediu de până la 7 zile	55%
Incapacitate temporară de muncă – concediu de 8–14 zile	65%
Incapacitate temporară de muncă – concediu de 15 zile sau mai mult	75%
Bolile cardiovasculare prevăzute la art. 13 alin. (3) lit. a) din OUG nr. 158/2005	75%
Urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, SIDA, neoplazii, boli infectocontagioase din grupa A și celelalte situații prevăzute la art. 17 alin. (2)	100%
Sarcină și lăuzie	85%

Durata se socotește pentru întregul episod de boală (certificatul inițial împreună cu certificatele „în continuare”). Pentru bolile cardiovasculare prevăzute la art. 13 alin. (3) lit. a), procentul de 75% se aplică indiferent de durată.

Pentru certificatele „în continuare” ale unui episod de boală al cărui certificat inițial a fost eliberat înainte de 1 august 2025 se aplică reglementarea anterioară (75%).

Temei legal: art. 17 și art. 25 din OUG nr. 158/2005, cu modificările aduse prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Ce impozit și contribuții se rețin din indemnizație și cine le reține?

Asupra indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se datorează contribuția de asigurări sociale (CAS), calculată asupra indemnizației, și impozitul pe venit; nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Calculul și reținerea se fac de plătitorul indemnizației – angajatorul sau, după caz, casa de asigurări de sănătate.

Pentru celelalte categorii de indemnizații, regimul fiscal se stabilește potrivit Codului fiscal.

Temei legal: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) – Titlul IV (impozitul pe venit) și Titlul V (contribuții sociale obligatorii).

Se acceptă la plată certificatele cu corecturi?

Da, dacă modificările sunt confirmate potrivit instrucțiunilor de completare: prin semnătura persoanei care a făcut corectura (pentru medic, și parafa), cu mențiunea datei la care s-a făcut modificarea. Altfel, se eliberează un duplicat, la care se atașează formularul inițial, anulat.

Temei legal: Instrucțiunile privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1.192/745/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Ce se întâmplă dacă certificatul cu cod 06 depășește durata permisă?

Certificatul se returnează medicului curant care l-a eliberat, pentru corectare potrivit instrucțiunilor de completare. Casa de asigurări de sănătate nu modifică datele înscrise de medic.

Temei legal: normele de aplicare a OUG nr. 158/2005; Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1.192/745/2020.

Când este un certificat „inițial” și când este „în continuare”?

Certificatul „în continuare” este orice certificat care prelungește un concediu medical anterior, neîntrerupt, pentru aceeași afecțiune. Dacă există o întrerupere sau dacă afecțiunea este alta, se eliberează un certificat inițial.

Temei legal: Instrucțiunile privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1.192/745/2020.

Contează timpul parțial de muncă pentru stagiul de asigurare?

Legea nu face distincție între activitatea cu normă întreagă și cea cu timp parțial în ceea ce privește stagiul minim de asigurare.

Temei legal: art. 7 din OUG nr. 158/2005.

Ce medici pot elibera certificate de concediu medical?

Certificatele de concediu medical se eliberează de medicii curanți aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate sau care au încheiat cu acestea convenții în acest scop, în condițiile normelor de aplicare.

Temei legal: normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Cum recuperează angajatorii sumele plătite cu titlu de indemnizație?

Sumele achitate de angajator asiguraților, care se suportă din FNUASS, se recuperează de la casa de asigurări de sănătate, la cerere, în condițiile normelor de aplicare.

Contribuțiile sociale se declară la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Declarația 112.

Temei legal: OUG nr. 158/2005; normele de aplicare a OUG nr. 158/2005.

Cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România beneficiază de serviciile medicale din pachetul de bază în aceleași condiții ca cetățenii români, dacă au calitatea de asigurat. Persoanele care nu au calitatea de asigurat beneficiază numai de serviciile din pachetul minimal; pentru celelalte servicii medicale, suportă contravaloarea acestora.

Cine are calitatea de asigurat

• cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau care au domiciliul în România și fac dovada plății contribuției la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;
• cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene care au obținut dreptul de rezidență în România, în condițiile legii;
• persoanele asigurate în state cu care România a încheiat documente internaționale cu prevederi în domeniul sănătății, care beneficiază de servicii medicale în condițiile acestor documente.

Cum se obține calitatea de asigurat

1. Plata contribuției. Persoanele care realizează venituri în România datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra acestor venituri. Persoanele fără venituri se pot asigura prin plata CASS de 10%, calculată asupra valorii a 6 salarii de bază minime brute pe țară, declarată prin Declarația unică (formularul 212).
2. Prezentarea documentelor la casa de asigurări de sănătate. Se prezintă documentul de identitate valabil (de exemplu, pașaportul sau permisul de ședere), în original și în copie, precum și documentele care dovedesc încadrarea într-o categorie de persoane asigurate.

Asigurarea facultativă

Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru persoanele care nu intră sub incidența documentelor internaționale menționate mai sus și care se află în una dintre situațiile următoare:

1. membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
2. cetățenii străini și apatrizii care se află temporar în țară, fără a solicita viză de lungă ședere;
3. cetățenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în țară.

Programele naționale de sănătate sunt ansambluri organizate de activități și servicii pentru prevenirea, depistarea și tratarea bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației. Ele sunt reglementate de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Titlul II), și aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naționale de sănătate.

Care sunt programele naționale de sănătate curative?

Potrivit HG nr. 423/2022, în forma inițială, programele naționale de sănătate curative acoperă următoarele domenii:

• boli cardiovasculare;
• oncologie;
• tratamentul surdității prin proteze auditive implantabile;
• diabet zaharat;
• tratamentul bolilor neurologice;
• tratamentul hemofiliei și talasemiei;
• tratamentul bolilor rare;
• sănătate mintală;
• boli endocrine;
• ortopedie;
• transplant de organe, țesuturi și celule;
• supleerea funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică;
• terapia intensivă a insuficienței hepatice;
• diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță;
• diagnostic prin tomografie PET-CT.

Structura programelor poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului.

Cine poate beneficia de programele naționale de sănătate?

Beneficiază persoanele diagnosticate cu afecțiunile incluse în programe, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite pentru fiecare program. Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate beneficiază de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul programelor, indiferent de calitatea de asigurat.

Cum poate fi inclus un pacient într-un program național?

1. Consultul la medicul de familie. Controlul medical periodic ajută la depistarea precoce a bolilor cronice. La suspiciunea unei afecțiuni cuprinse în programe, medicul de familie îndrumă pacientul către medicul specialist.
2. Evaluarea de către medicul specialist. Medicul specialist din unitatea sanitară care derulează programul confirmă sau infirmă diagnosticul, verifică criteriile de eligibilitate și decide includerea în program, în limita fondurilor aprobate. Pentru unele programe există liste de așteptare.
3. Primirea tratamentului. Medicamentele și materialele sanitare specifice se eliberează, după caz, prin farmaciile cu circuit închis ale unităților sanitare sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

Persoanele neasigurate care suspectează că au o astfel de afecțiune trebuie să se prezinte la un medic specialist, care confirmă sau infirmă diagnosticul.

Unde se derulează programele naționale de sănătate curative?

Programele se derulează prin unitățile sanitare și farmaciile care îndeplinesc criteriile stabilite prin normele tehnice și care au încheiat contracte cu casele de asigurări de sănătate. Informații despre unitățile din județul Maramureș care derulează programe se pot obține de la Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș.

Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) este o obligație legală. Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației și asigură accesul asiguraților la un pachet de servicii de bază.

„Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar…”

Legea nr. 95/2006, art. 219 alin. (3)

Pe ce principii funcționează sistemul?

1. alegerea liberă de către asigurați a casei de asigurări;
2. solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor;
3. alegerea liberă de către asigurați a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente și de dispozitive medicale, în condițiile legii și ale contractului-cadru;
4. descentralizarea și autonomia în conducere și administrare;
5. participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
6. participarea persoanelor asigurate, a statului și a angajatorilor la managementul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
7. acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat;
8. transparența activității sistemului de asigurări sociale de sănătate;
9. libera concurență între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.

Potrivit principiului solidarității, contribuțiile asiguraților alimentează Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), din care se plătesc serviciile medicale pentru cei care au nevoie de ele. Pachetul de servicii de bază se acordă tuturor asiguraților în mod echitabil, indiferent de nivelul contribuției fiecăruia.

Cine nu plătește contribuția?

Unele categorii de persoane sunt asigurate fără plata contribuției sau sunt scutite de plata CASS, de exemplu copiii până la 18 ani și tinerii de până la 26 de ani care sunt elevi, ucenici sau studenți, în condițiile legii. Lista completă se regăsește la art. 224 din Legea nr. 95/2006 și la art. 154 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).

Contribuția se declară și se plătește la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), nu la casa de asigurări de sănătate.

Angajatorul calculează, reține, declară și plătește contribuțiile sociale datorate pentru salariații săi și plătește indemnizațiile de concediu medical, în condițiile legii.

Ce contribuții datorează angajatorul?

Contribuțiile legate de asigurările de sănătate pentru veniturile din salarii

Contribuția	Cine o suportă	Cota
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)	Salariatul; angajatorul o calculează și o reține din venitul salarial brut	10%
Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)	Angajatorul, din fonduri proprii	2,25%

Din CAM se alocă sume către FNUASS, din care se plătesc, între altele, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Cum se declară și se plătesc contribuțiile?

Formular

Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate

Termen

lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile

Unde

la ANAF

Ce obligații are angajatorul pentru concediile medicale?

1. Primește certificatul de concediu medical. Salariatul prezintă certificatul angajatorului cel mai târziu până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
2. Calculează și plătește indemnizația. Indemnizația se plătește cel mai târziu odată cu drepturile salariale pe luna respectivă.
3. Suportă partea care îi revine. Pentru incapacitatea temporară de muncă, angajatorul suportă indemnizația pentru primele 5 zile de incapacitate, iar de la ziua următoare indemnizația se suportă din FNUASS.
4. Recuperează sumele suportate din FNUASS. Recuperarea se solicită casei de asigurări de sănătate, pe bază de cerere și documente justificative, în termenele prevăzute de lege. Detalii găsiți pe pagina Procedura de decontare a sumelor către angajatori.

Pentru a beneficia de serviciile din pachetul de bază, asiguratul are, potrivit art. 231 din Legea nr. 95/2006, următoarele obligații principale:

• să se înscrie pe lista unui medic de familie;
• să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele care atestă calitatea de asigurat;
• să se prezinte la controalele profilactice și periodice stabilite prin contractul-cadru;
• să anunțe, în termen de 15 zile, medicul de familie și casa de asigurări de sănătate asupra modificării datelor de identitate sau a încadrării într-o anumită categorie de asigurați;
• să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului;
• să achite contribuția datorată și, după caz, contribuția personală sau coplata.

1. Cum vă înscrieți la un medic de familie?

1. Alegeți medicul. Puteți alege orice medic de familie aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate.
2. Prezentați-vă la cabinet. Aveți nevoie de actul de identitate și de documentul care atestă calitatea de asigurat (cardul național de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, adeverința de asigurat). Documentele care dovedesc calitatea de asigurat sunt prezentate pe pagina Cetățeni asigurați – drepturi și obligații.
3. Completați cererea de înscriere. Medicul vă înscrie pe lista sa de asigurați.

Pentru asistența medicală dentară vă puteți adresa oricărui medic dentist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

2. Cum vă schimbați medicul de familie?

Puteți schimba medicul de familie după expirarea a cel puțin 6 luni de la data înscrierii pe lista acestuia. Solicitarea se face la noul medic de familie, cu aceleași documente ca la înscriere. Situațiile în care schimbarea se poate face mai devreme sunt prevăzute în normele de aplicare a contractului-cadru.

3. Cum beneficiați de asistență medicală?

1. Mergeți mai întâi la medicul de familie. Acesta vă consultă și, dacă este cazul, vă eliberează bilet de trimitere către medicul specialist, pentru investigații paraclinice sau pentru internare.
2. Prezentați-vă la medicul specialist. Medicul specialist din ambulatoriu poate recomanda investigații suplimentare, poate prescrie tratament și, dacă este necesar, poate recomanda internarea.
3. Prezentați documentul care atestă calitatea de asigurat. Furnizorul verifică calitatea de asigurat, de regulă prin cardul național de asigurări sociale de sănătate.

4. Cum obțineți medicamente compensate sau fără contribuție personală?

Medicamentele cu sau fără contribuție personală se prescriu de medicii aflați în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate și se eliberează de farmaciile aflate în contract cu casa de asigurări. Se pot prescrie numai medicamentele din lista aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Perioada pentru care se poate prescrie tratamentul diferă pentru afecțiunile acute, subacute și cronice și este stabilită, împreună cu termenul de valabilitate al prescripției, prin normele de aplicare a contractului-cadru. Medicul și farmacistul vă pot informa despre perioada aplicabilă în cazul dumneavoastră.

5. Cum beneficiați de asistență stomatologică?

Serviciile de medicină dentară din pachetul de bază se acordă de medicii dentiști aflați în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate și se decontează în condițiile și în procentele stabilite prin contractul-cadru, în funcție de vârsta asiguratului și de tipul serviciului.

6. Cum plătiți contribuția de asigurări sociale de sănătate?

Modul de plată a CASS, pe categorii de persoane

Categoria	Cum se plătește
Salariați	Angajatorul reține 10% din venitul salarial brut și declară contribuția prin Declarația 112.
Pensionari	În perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027, plătitorul pensiei reține 10% din partea de pensie care depășește 3.000 lei pe lună.
Persoane cu alte venituri (activități independente, chirii, dividende etc.)	Prin declarația unică (formularul 212), depusă la ANAF, în condițiile Codului fiscal.
Persoane fără venituri	Opțional, prin declarația unică (formularul 212), la o bază de calcul de 6 salarii de bază minime brute pe țară; calitatea de asigurat se obține pentru o perioadă de 12 luni, în condițiile art. 180 din Codul fiscal.

Contribuția se plătește la ANAF, nu la sediul casei de asigurări de sănătate. Pentru persoanele care nu și-au achitat contribuția datorată se aplică prevederile legale privind recuperarea sumelor și a accesoriilor.

Dacă aveți calitatea de asigurat, beneficiați de pachetul de servicii de bază, decontat din FNUASS prin casele de asigurări de sănătate. Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de pachetul minimal de servicii: urgențe medico-chirurgicale, servicii pentru bolile cu potențial endemo-epidemic, monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială și servicii de prevenție, în condițiile contractului-cadru.

Ce cuprinde pachetul de bază?

Principalele servicii din pachetul de bază și modul de acces

Serviciul	Cine îl acordă	Cum aveți acces
Asistență medicală primară (consultații, servicii preventive, prescrierea tratamentului, eliberarea de bilete de trimitere)	Medicul de familie	Înscriere pe lista medicului de familie
Asistență medicală de specialitate în ambulatoriu	Medicul specialist	Bilet de trimitere, cu excepțiile prevăzute de contractul-cadru (de exemplu, urgențele)
Investigații paraclinice (analize de laborator, imagistică etc.)	Laboratoare și centre de imagistică aflate în contract cu casa de asigurări	Bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist
Asistență medicală spitalicească (spitalizare continuă și de zi)	Spitalul	Bilet de internare, cu excepția urgențelor
Medicină dentară	Medicul dentist aflat în contract cu casa de asigurări	În condițiile și procentele de decontare stabilite prin contractul-cadru
Medicamente cu și fără contribuție personală	Farmacia aflată în contract cu casa de asigurări	Prescripție medicală
Dispozitive medicale	Furnizorul de dispozitive medicale aflat în contract cu casa de asigurări	Prescripție medicală și aprobarea casei de asigurări de sănătate
Îngrijiri medicale la domiciliu, recuperare medicală, urgențe și transport sanitar	Furnizori autorizați și evaluați, aflați în contract cu casa de asigurări	În condițiile contractului-cadru

Ce servicii preventive sunt incluse?

Asigurații au dreptul la servicii medicale preventive și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor, la controale periodice și la servicii de monitorizare a sarcinii și a lăuzei, în condițiile contractului-cadru.

Cum se compensează medicamentele?

Procentul de compensare, aplicat la prețul de referință

Sublista	Procent de compensare
A	90%
B	50%
C (secțiunile C1 și C3)	100%
D	20%

• Pensionarii cu venituri din pensii până la plafonul prevăzut de lege beneficiază de compensare de 90% pentru medicamentele din sublista B, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 720/2008.
• Pentru copiii până la 18 ani, pentru tinerii de până la 26 de ani care sunt elevi, ucenici sau studenți, în condițiile legii, precum și pentru femeile gravide și lăuze, contravaloarea medicamentelor prescrise se suportă din FNUASS la nivelul prețului de referință.
• Alte categorii de persoane beneficiază de medicamente fără contribuție personală în condițiile prevăzute de legi speciale.

Ce servicii nu sunt decontate din fond?

Potrivit art. 248 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, contravaloarea unor servicii este suportată de asigurat, de unitățile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz. Printre acestea:

Vedeți principalele servicii nedecontate

• serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă și sportive, asistența medicală la locul de muncă și asistența medicală a sportivilor;
• unele servicii medicale de înaltă performanță și unele servicii de asistență stomatologică;
• serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;
• corecțiile estetice, cu excepțiile prevăzute de lege;
• unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport;
• eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care, prin activitatea lor, au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraților;
• fertilizarea in vitro;
• asistența medicală la cerere și serviciile medicale solicitate de asigurat;
• contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului și auzului;
• contribuția personală din prețul medicamentelor, al unor servicii medicale și al dispozitivelor medicale, precum și coplata;
• unele proceduri de recuperare și de fizioterapie;
• serviciile acordate în secțiile sau clinicile de boli profesionale și în cabinetele de medicină a muncii;
• serviciile hoteliere solicitate de pacienții ale căror afecțiuni se tratează în spitalizare de zi.

Ce servicii primiți în străinătate?

Pe durata șederii temporare într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Elveția sau în Regatul Unit, cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) sau certificatul provizoriu de înlocuire (CIP) vă dă dreptul la serviciile medicale devenite necesare, în aceleași condiții ca asigurații din statul respectiv. CEASS nu acoperă deplasarea în scopul obținerii unui tratament planificat; pentru acesta este necesar formularul S2, aprobat înainte de plecare.

În relația cu alte state, asigurații beneficiază de servicii medicale în condițiile acordurilor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte. Detalii găsiți pe pagina Asistență medicală în afara țării.

Pentru veniturile din pensii aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027, pensionarii datorează CASS de 10% numai pentru partea din pensie care depășește 3.000 lei pe lună. Contribuția se calculează și se reține direct de plătitorul pensiei. Pentru veniturile din pensii nu trebuie să depuneți nicio declarație și nu plătiți nimic la casa de asigurări de sănătate.

Cum se calculează contribuția?

Baza lunară de calcul se obține scăzând 3.000 lei din venitul din pensie, pentru fiecare drept de pensie. Pensionarii cu pensii de până la 3.000 lei pe lună, inclusiv, nu datorează CASS pentru aceste venituri.

Exemple de calcul al CASS pentru o singură pensie

Pensia lunară	Baza de calcul	CASS lunară (10%)
2.800 lei	0 lei	0 lei
3.000 lei	0 lei	0 lei
4.000 lei	1.000 lei	100 lei
5.000 lei	2.000 lei	200 lei

Ce se întâmplă dacă aveți și alte venituri?

Dacă, pe lângă pensie, realizați și alte venituri (de exemplu, din salarii sau din activități independente), CASS se datorează și pentru acestea, potrivit regulilor prevăzute de Codul fiscal pentru fiecare categorie de venit.